Irlanda îşi revine după criză: Moody's a readus ţara în categoria recomandată investitorilor, după peste doi ani la "junk"

Agenţia de rating Moody's a îmbunătăţit calificativul suveran al Irlandei şi l-a readus în categoria recomandată investitorilor, la doi ani şi jumătate de la retrogradarea în junk (nerecomandat), după ce Irlanda a încheiat un program de reforme susţinut cu împrumuturi de la ţările zonei euro.   

Moody's a îmbunătăţit calificativul de la "Ba1" la "Baa3", cu perspectivă pozitivă, potrivit unui comunicat al agenţiei, citat de Bloomberg. Moody's a retrogradat Irlanda de cinci ori în doi ani, iar în iulie 2011 a coborât calificativul la "junk".

După această revizuire, Irlanda are calificativ "investment grade" din partea tuturor celor trei mari agenţii rating la nivel global, S&P, Fitch şi Moody's. S&P şi Fitch nu au retrogradat Irlanda la "junk" în timpul crizei.

Într-o oarecare măsură, investitorii, care ignoră deseori recomandările agenţiilor de evaluare financiară, şi-au schimbat deja poziţia faţă de Irlanda. Guvernul de la Dublin a vândut în această lună obligaţiuni pe 10 ani la cel mai redus cost de împrumut din ultimii 13 ani.

Irlanda a încheiat programul de asistenţă financiară cu statele zonei euro şi FMI în decembrie.

Nouă din 10 analişti consultaţi de Bloomberg în ianuarie anticipau că Moody's va păstra neschimbat calificativul pentru moment.

În aproximativ jumătate din cazurile analizate de Bloomberg obligaţiunile unei ţări scad pe piaţa internaţională când decizii ale Moody's sau S&P sugerează că ar trebui să crească. Când S&P a retrogradat SUA în august 2011, preţul obligaţiunilor Trezoreriei a crescut şi a împins randamentele la minime record.

Decizia Moody's este însă importantă, întrucât unora dintre managerii de fonduri, criteriile de investiţii nu le permit achiziţia de instrumente financiare cu rating scăzut.

Îndatorarea Irlandei se află la aproximatic 123% din PIB, aproape de cinci ori faţă de 2007. O mare parte a creşterii datoriei a survenit în urma sprijinului de 64 de miliarde de euro pe care statul a trebuit să-l asigure sectorului bancar, în contextul crizei financiare globale.

Guvernul Irlandei estimează că îndatorarea va intra pe o pantă descendentă din 2014, odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice.

Read More

Ce câştiguri au adus în 2013 cele mai rentabile companii de pe bursă

     Un portofoliu realizat din acţiunile celor mai rentabile 10 companii de la bursă cu ponderi egale ar fi generat anul trecut un câştig de 40%, care s-ar fi situat peste avansul de 30% al indicelui BET incluzând dividendele acordate de companii. 

     Indicatorul de rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) pentru 81 de companii listate pe bursă şi piaţa RASDAQ şi a selectat 10 societăţi care aveau cele mai mari rentabilităţi medii din ultimii cinci ani (perioada 2008 - 2012) pentru a vedea ce randamente ar fi adus acestea în anul bursier 2013.

     Portofoliul format din aceste 10 acţiuni ar fi adus anul trecut un câştig total de 40%, peste cel adus de BET incluzând dividendele acordate de companii, care s-a cifrat la circa 30%. Rentabilitatea capitalurilor proprii este un indicator de profitabilitate al companiilor care arată cât de rapid îşi cresc acţionarii societăţii averea cu profitul pe care firma îl generează. Faptul că un astfel de portofoliu ar fi generat un randament peste media pieţei arată că investitorii iau în calcul acest indicator, care este unul important pentru puterea companiei de a genera profituri. Cele mai rentabile 10 acţiuni de pe bursă au adus anul trecut numai din dividendele acordate pe parcursul lui 2013 un câştig mediu de 11,2%.

Read More

Cum ajungi să pierzi din banii pe care i-ai economisit la bancă. Topul celor mai dezavantajoase depozite pe un an

          Românii care depun banii la bancă pentru a-i economisi, cu speranţa ca după o perioadă de timp să retragă sume mai mari graţie dobânzilor acordate pentru depozitele la termen, pot ajunge după un an să aibă mai puţini bani decât iniţial.

O persoană care are la dispoziţie, spre exemplu, suma de 10.000 de lei poate obţine de la bancă o dobândă anuală pentru un depozit la termen de un an cuprinsă între 3,25% şi 4,65%. Până la finalul anului, clienţii pierd însă bani după scăderea comisioanelor de administrare şi a impozitului de 16% pe care sunt obligaţi să îl plătească statului pentru veniturile din dobânzi.

La un depozit la termen pe un an în valoare de 10.000 de lei poţi plăti un impozit cuprins între 52 de lei şi 74,4 lei, reţinut, de cele mai multe ori, direct la sursă, potrivit calculelor gândul. Practic, cu cât este mai avantajoasă dobânda, cu atât românii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar pe care să îi achite statului pentru banii economisiţi la bancă.

Pentru deschiderea unui depozit, administrarea sau lichidarea lui la termen nu se percep comisioane. Cu toate acestea, depozitele nu pot fi deschise fără un cont curent despre care mulţi nu ştiu până nu ajung efectiv în faţa ghişului băncii. Pentru un astfel de cont banca percepe, în general, un comision lunar de administrare de 2,5 lei - 7,5 lei. Practic, din suma pe care se aşteaptă să o obţină la un an după ce a depus la bancă cei 10.000 de lei, clientul poate pierde chiar şi 90 de lei din suma iniţială.

Dacă luăm în considerare şi inflaţia, deci creşterea nivelului preţurilor pentru bunuri şi servicii în condiţii de scădere a puterii de cumpărare, estimată de către reprezentanţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) la un nivel mediu de 2,4% pentru 2014, sumele reale pe care le obţin românii care ţin banii la bancă în lei scad şi mai mult.

Topul celor mai avantajoase depozite în lei pe un an

Orice român poate depune bani la bancă pentru ai economisi în depozite cu termene care pornesc de la o lună şi ajung, în general, până la trei ani. Un astfel de depozit se deschide, doar cu buletinul, atât la ghişeu, cât şi online sau telefonic.

Cele mai avantajoase dobânzi, de peste 4,45% pe an, sunt puse la dispoziţia clienţilor în această perioadă de către Volksbank, ING şi BRD. La polul opus se găsesc dobânzile oferite de BCR, Raiffeisen şi Unicredit Ţiriac Bank la depozitele pe un an. Acestea variază între 3,25% şi 3,40% pe an.

Clienţii care optează pentru depozitele pe un an propuse de BCR şi Unicredit Ţiriac Bank se aleg la finalul celor 12 luni, după ajustarea sumei cu inflaţia, cu mai puţini bani decât aveau înainte să se hotărască să economisească.

Astfel, în cazul BCR, unde dobânda anuală a depozitului este de 3,25%, iar comisionul de administrare a contului curent aferent depozitului este de 4,5 lei pe lună, un client obţine după 12 luni de economii 10.219 lei. Dacă  se ia în considerare inflaţia medie estimată pentru anul în curs, suma scade la 9.974 de lei, deci persoana în cauză pierde 26,25 de lei din cei 10.000 de lei economisiţi iniţial.

Un client Unicredit Ţiriac Bank primeşte o dobândă anuală de 3,40% pe an, plăteşte un comision lunar pentru contul curent de 7,5 lei şi, după plata impozitului, rămâne cu 10.196 de lei. Această sumă ajustată cu inflaţia estimată de CNP pentru 2014 ajunge să scadă la 9.951 de lei. Astfel clientul pierde aproape 50 de lei din suma iniţială.

Pe al treilea loc în topul băncilor care cu cele mai dezavantajoase oferte la depozitele pe un an se află Raiffeisen. În acest caz, dobânda pe care o primeşte un client care optează pentru un astfel de depozit este de 3,3%, iar comisionul de administrare a contului curent aferent depozitului este de 2,5 lei pe lună. După plata impozitului, clientul rămâne cu 10.247 de lei. Practic însă, la finalul celor 12 luni de economii, luând în considerare inflaţia, românul obţine 1,26 lei în plus faţă de suma depusă iniţial la bancă.

Cea mai avantajoasă ofertă pentru suma de 10.000 de lei la depozitele la termen pe o perioadă de un an, în ciuda dobânzii de 4,25% pe an, este cea afişată de Banca Transilvania. În acest caz, clienţii sunt scutiţi de la plata comisionului de administrare a contului curent aferent depozitului.

La final de an, persoanele care aleg să îşi economisească banii depunându-i în astfel de depozite au în cont 10.357 de lei, după scăderea impozitului la stat de 16%. Suma ajustată cu inflaţia estimată pe 2014, de 2,4%, va fi astfel de 10.108 lei. Astfel, suma reală cu care se alege clientul după ce a ţinut banii în bancă timp de un an este de 108 lei.

După un calcul similar, un client Volksbank, banca ce afişează a doua cea mai avantajoasă ofertă pentru depozitele la termen pe o perioadă de un an, rămâne cu 106 lei în plus după un an. Următoarele locuri în top sunt ocupate, potrivit analizei gândul, ING, BRD şi CEC Bank.

Read More

Cum a evoluat inflaţia în România din anul în care pâinea se scumpea de câteva ori pe zi până în prezent

România a reuşit după 24 de ani de capitalism să intre în Occident din punctul de vedere al inflaţiei.

Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie au dus inflaţia la 1,55% în decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaţia încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.

Banca centrală a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011. Este pentru prima dată când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galopantă din perioada 1990-2000.

Stabilizarea inflaţiei la aceste niveluri joase este o performanţă în condiţiile în care până în 2004 România avea rate anuale ale inflaţiei exprimate prin două cifre, spune Eugen Sinca, analist - şef la BCR.

În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%.

Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR. Lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaţionale, al scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime.

Anul 2011 s-a încheiat cu o inflaţie de 3,14%, în ţintă, în timp ce în 2012 România a ajuns la o rată a inflaţiei de 4,95%, în afara intervalului ţintit, în urma producţiei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi din cauza deprecierii leului. Cererea slabă din economie nu a putut contrabalansa o serie de creşteri de preţuri

Read More